Parcul Natural Defileul Mureșului Superior

Parcul Natural Defileul Mureșului Superior

Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.

 

Localizare

Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Mureș, pe teritoriile administrative ale comunelor: Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15 care leagă municipiul Toplița de Reghin.


Descriere

Aria protejată a fost declarată parc natural prin Hotărârea de Guvern Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița.

Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Defileul Mureșului Superior[5] și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști.

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag Symphyto-Fagion, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Pajiști aluviale din Cnidion dubii, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de Salix) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor.


Floră


În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă.

Specii floristice : piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), brebenei (Dentaria glandulosa), brustur-negru (Symphytum cordatum), ochiul-boului (Leucanthemum waldsteinii), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), omag mov (Aconitum moldavicum), vulturică (Hieracium rotundatum), spata dracului (Matteuccia struthiopteris), lăptucul oii (Telekia speciosa), crețușcă (Filipendula ulmaria), asmățui sălbatic (Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum), ciulin (Carduus nutans), colțul-lupului (Cirsium erisithales), ruțișor (Thalictrum aquilegiifolium), angelică (Angelica palustris), arnică (Arnica montana), coada-smeului (Calla palustris), cucută de apă (Cicuta virosa), garoafă (Dianthus barbatus), măselariță (Hyoscyamus niger), milițea roșie (Silene armeria), oușor (Streptopus amplexifolius), bulbuc de munte (Trollius europaeus), aerel (Laser trilobum), chimionul-țapului (Laserpitium krapfii), scara Domnului (Polemonium caeruleum), joianul (Oenanthe aquatica); precum și mai multe specii de rogozuri


Faună

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii de: lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), căprioară (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), vidră (Lutra lutra), jder de copac (Martes martes), viezure (Meles meles), veveriță (Sciurus carolinensis), dihor (Mustela putorius), iepure de câmp (Lepus europaeus), șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), chițcan pitic (Sorex minutus), chițcan de pădure (Sorex araneus), chițcan de apă (Neomys fodiens); Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax).

Pești cu specii de: scobar (Chondrostoma nasus), mreană vânătă (Barbus meridionalis petenyi), lipan (Thymallus thymallus), clean (Leuciscus cephalus), porcușor (Gobio gobio), beldiță (Alburnoides bipunctatus) sau mântuș (Lota lota).

Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[11]); din speciile: acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă-porumbacă-mică (Hieraaetus pennatus), minuniță (Aegolius funereus), bufniță (Bubo bubo), huhurezul mare (Strix uralensis), cocoșul de mesteacăn (Bonasia bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-cenușiu (Circus pygargus), cristei-de-câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) sau viespar (Pernis apivoru