Barajul Rastolita

Barajul Rastolita

Riurile Ilva, Rastolita si Bistra sunt afluenti de dreapta ai riului Mures in zona defileului pe sectorul Lunca Bradului - Deda din jud. Mures. Amenajarea are caracter complex, asigurind apa pentru alimenatrea localitatilor de pe valea Muresului (6,6 mc/s) si folosirea potentialului hidroenergetic al acestor riuri prin concentrarea debitelor in acumularea Rastolita si apoi devierea lor in riul Mures. Folosinta energetica este subordonata folosintei de alimentare cu apa.
Intreaga amenajare a fost conceputa inainte de 1989 cu anumiti parametri. In anul 1994 s-a realizat un studiu de optimizare intr-o noua perspectiva, care a dus la reducerea debitului instalat de la 25 la 17 mc/s si modificarea traseului aductiunilor secundare corelat cu un nou acord, mai restrictiv, de mediu. Este important de remarcat ca acumularea Rastolita contribuie si la asigurarea tranzitarii viiturilor si reducerea lor cu 30%, regularizarea debitelor si asigurarea protectiei impotriva inundatiilor.
Acumularea este amplasata pe valea riului Rastolita in aval de confluenta piraielor Seaca, Mijlociu si Tinu si la cca 4,5 km amonte de satul Rastolita. Centrala este amplasata pe malul Muresului in dreptul satului Borzia.
Pentru a satisface debitele necesare acumularii au fost necesare derivarea debitelor mai multor piraie afluente de dreapta ale Muresului, colectate in doua aductiuni secundare: ramura de est (L=4965 m, Q=1,55 mc/s), care se descarca in lac, pentru Ilva Mare si Valea Bradului si ramura vest (L=11712 m, Q=0,218 mc/s), care se descarca in aductiunea principala, pentru Donca, Bistra, Galaioara Mica, Galaioara Mare si Visa. Suprafata acumularii este de 115 ha.
Barajul este de tip omogen din anrocamente cu masca de beton la paramentul amonte, cu panta de 1 : 1,5, atit in amonte cit si in aval. De notat ca un drum de acces provizoriu pentru depuneri in corpul barajului, va fi amenajat chiar pe paramentul aval pina la coronament.
Pentru realizarea lucrarilor s-a creiat o incinta la uscat, apele trecind printr-o galerie de deviere de 535 m cu d=4,7 m, amplasata in versantul drept si care poate transporta un debit de 125 mc/s. In final galeria va fi inchisa la capatul amonte cu un dop de beton, iar pe ultimii 211 m din aval va fi folosita ca golire de fund.
Golirea de fund are un tronson amonte sub presiune, compus dintr-o sectiune betonata (L=228,50 m, d=4,30 m), si un tronson blindat (L=45 m, phi=2,40 m) pana la casa vanelor. Aval de casa vanelor golirea de fund are o lungime de 273 m si d=4,7 m, din care ultimii 211 m preluati din galeria de deviere. Casa vanelor golirii de fund este o caverna subterana in care sunt montate doua vane plane in carcasa de 1,7 x 2,4 m. Accesul in casa vanelor golirii de fund se face printr-o galerie executata in aval (L=248 m, d=2,80 m), Din casa vanelor, o conducta de by-pass preia debitul de servitute pe care il transmite la o MHC (22) de la piciorul barajului echipata cu o turbina de tip Francis cu ax orizontal - FO (Q=0,2 mc/s, Pi=0,1 MW, Em=1 GWh/an).
Debitul de dimensionare a descarcatorului de ape mari este de 400 mc/s, iar debitul de verificare de 804 mc/s. Lacul de acumulare atenueaza viitura de la 804 la 660 mc/s.
Descarcatorul de ape mari are o galerie subterana amplasata in versantul stang (L=240 m, d=6,75m), care se continua cu un tronson din beton armat executat la zi (L=110). Putul de racord (H=30 m, d=6,75m) din subteran se continua cu un tronson aerian de cca 40 m.
Descarcatorul a fost proiectat pentru un debit de 600 mc/s si verificat pentru un debit de 650 mc/s.
Etansarea barajului este de tip masca de beton, cu o suprafata de cca 84.000 mc si un volum de 42.000 mc. Solutia constructiva aleasa permite executia etapizata care sa permita punerea in functiune la un nivel minim energetic avand cota 720 mdM.
Aductiunea este o galerie subterana de 8535 m avind priza, casa vanelor priza deasupra unui put umed (H=61 m, d=6,00 m), si, pe traseu, un put de racord (H=96 m, d=1,40 m) prin care primeste apele captate de ramificatia vest a aductiunilor secundare.
Nodul de presiune este compus din Castelul de echilibru (H=76 m, d=6,20 m), camera superioara (H=14 m, d=6,20 ), casa vanei fluture si conducta fortata (L=685 m, d=2,25 ).
Centrala Rastolita (23) este de tip semiingropata, partea supraterana fiind hala de montaj si sala masinilor. Este dotata cu 2 turbine Francis in carcasa si cu aspiratorii betonati. Bazinul de linistire dintre cladirea centralei si malul riului Mures, joaca rol si de bazin compensator pentru regularizarea debitelor descarcate in rau.
Lucrarile au inceput in anul 1989, fiind temporizate in raport cu fluxul financiar disponibil. in prezent se realizeaza umpluturi in corpul barajului si se apropie de finalizare aductiunea principala si centrala. Aductiunile secundare sunt momentan oprite. Finantarea clara a lucrarilor ar permite terminarea lor in mai putin de 2 ani.